luni, 8 decembrie 2008

De ce mă iubeşte lumea

Mi-am dat seama de ce mă urmăreşte lumea. Bine, ca să zic aşa, faptul că sunt inteligent şi scriu lucruri interesante ajută şi el dar nu e factorul determinant. Mai important este că lucrez de mult, mult timp în media şi am ajuns să fac una emisiunile cu cea mai mare audienţă.

Încă de la începuturi, când aveam un matinal la teve eram sunat în direct de câteva sute de oameni care se trezeau mai devreme special ca să se uite la mine pentru că le aduceam zâmbetul pe faţă şi îi făceam să-şi înceapă ziua cu bine. Acum primesc mii de telefoane dintre care răspund la câteva prin sondaj sau dacă ştiu că apelantul e o persoană ochei.

Normal că din moment ce mi-am deschis blog toate persoanele care mă urmăreau la tv şi care aveau calculator au intrat la mine să vadă ce spun. De asta am 10 000 pe zi trafic după câteva săptămâni de la deschiderea blogului. Mă mai ajută şi faptul că câţiva blogeri idioţi, frustraţi şi cretini, pe care îi deranjează emisiunea mea şi faptul că am succes, mă înjură şi mă spurcă făcând spume virtuale la gură pe toate
mizerabilele lor de e-fiţuici. Cretinii ăsţia sunt frustraţi pentru că:

1. eu am succes şi ei nu

2. eu sunt urmărit de sute de mii de oameni din întreaga ţară şi ei nu

3. la mine pe blog după două săptămâni sunt peste 10 000 de vizitatori, la ei nu

4. au încercat de multe ori să intre în direct la mine în emisiune şi nu au reuşit

5. au reuşit să intre la mine în emisiune şi s-au făcut de râs ca nişte cretini şi proşti ce sunt

Oricum, dacă adună cineva IQ-urile celor care se uită la mine şi mă citesc ar fi de 3 ori distanţa de la Pământ la Soare socotită în metri. Dacă aduni IQ-urile cititorilor idioţi ale blogerilor la fel de idioţi dacă obţii jumătate din distanţa dintre Pomârla şi Dorohoi. Şi se ştie: Pomârla e aproape de Dorohoi.

Normal că frustraţii mă urăsc. Nu scot ca mine un salariu mai mare ca Turcescu. La care se adună banii din fabrica de chibrituri. La care se adună cele câteva mii de euro pe care-i scot în plus din reclame pe blog faţă de labagiul de Zoso. Ăsta la ce faţă penală are e clar ca face laba pe net la filme cu gay. Altfel n-ar avea nicio şansă la sex.

După care a sunat ceasul. Mi-am dat seama cine sunt cu adevărat, nu o combinaţie reuşită de Jay Leno şi Darren Rowse. Iar o să trebuiască să mă mai suport pe mine încă o zi. Iar a trebuit să mă trezesc mai devreme ca să arunc sticlele goale de vodkă ale maică-mii pe care o voi găsi ca în fiecare dimineaţă sforăind pe preşul din faţa apartamentului. Bag pula! Cum pana mea scapă asta în fiecare seară din
cameră deşi îi pun 3 lacăte şi ca măsură de siguranţă pun şi un dulap în uşă? Cred că se uită la filme cu Bahoi pe youtube. Altfel nu-mi explic.

De unde are bani am eu o idee. Cred că de la Gogu. Gogu e unul dintre prietenii soră-mii. Căreia îi dau ceva bani în fiecare săptămână pentru că o iubesc şi vreau să-şi cumpere haine frumoase şi creme pentru faţă Ca să fie şi mai frumoasă. Deşi o iubesc, n-am nimic cu sorămea. Nu sunt vreun pervers din-ăla care vrea să facă sex cu soră-sa. Eu o iubesc frăţeşte. Dar mamă ce ţâţe are gagica!!! Cum avea maică-mea acum douăj de ani înainte să se apuce de vodcă.

Să revenim la Gogu. Bulangiul ia bani de la soră-mea că o şantajează emoţional. Şi apoi ca orice beţiv care simpatizaeză cu altul i-o fi scăpat maicămii câteva piţule de şi-a luat asta iar Scandic.

După ce o bag pe aia bătrână în cameră, până să apuc eu să încui lacătele şi să pun dulapul în uşă iar va răcni la mine că este Saddam Husein şi că-mi ordonează să părăsesc imediat Irakul în caz contrar suportând mânia lui Allah.

Iar trebuie să adun prezervativele aruncate de Gogu prin casă şi să văd dacă bulangiul a mai lăsat ceva de mâncare prin frigider. Sper că n-a venit şi Fane. Pe-ăla chiar nu pot să-l înghit. După ce că-i porc şi se bate cu Fane care s-o fută primul pe soră-mea mai foloseşte şi periuţa mea de dinţi pe care o ascund în fiecare seară de frică să n-o găsească Fane. Orice om are câte o plăcere a lui. Unul o maşină, altul un cal, altul o femeie. Eu am periuţa de dinţi. Atâta bucurie am şi eu. Şi s-o bage Fane şi pe-aia în borta aia a lui urât mirositoare? Dacă îmi găseşte periuţa şi o îmbăloşează e fericit. Dacă nu, trece mai departe. Îmi fură cămăşile. Atât de jos se coboară. E drept că mi le aduce înapoi dar chiar şi dacă le-aş spăla, cine să mai pună cămaşa pe el după ce le-a purtat animalul ăla?

Apoi pornesc amărât spre muncă. Dacă e ziua aia a mea norocoasă din săptămână, scap. De obicei nu e. Cum mă văd poliţiştii, cum mă opresc şi-mi dau amendă. Dacă e unul mai mitocan mai face şi mişto de mine. Şi eu ce să fac? Plătesc amenda şi zic "săru'mâna şefu, aveţi dreptate". Normal, la faza asta ajung după ce reuşesc să pornesc maşina. În fiecare seară cretinii de copii din bloc ori îmi înţeapă
cauciucurile ori îmi bagă câte un cartof pe ţeava de eşapament. În fiecare dimineaţă uit să verific maşina şi încerc s-o pornesc. O dată am găsit chiar şi o pisică moartă în maşină. M-am prins abia după câteva săptămâni. Ciudat, că de câte ori bagam mâna în torpedou să scot actele când luam amendă nu m-am prins că e şi pisica acolo. Am îngropat-o într-o noapte în cimitir lângă Bunelul. Fusese pisica maică-mii.

Probabil că bătrâna o fi crezut că este un soldat american în irak şi cum nu răspunsese somaţiilor, a executat-o săraca. Dacă scap de copii, îmi rod şobolanii noaptea cablurile electrice de la maşină. Până şi şobolanii mă urăsc!

Am încercat să merg şi cu tramvaiul. Nici asta n-a ţinut. Scăpam de poliţişti în schimb veneau controlorii, îmi rupeau biletul şi apoi îmi dădeau amendă. Într-o zi n-am mai suportat şi le-am zis că am luat lecţii de box. Atâta mi-a trebuit! M-au bătut controloarele în tramvai de m-am căcat pe mine. A trebuit să mă tratez singur, să-mi pun gheaţă pe faţă. La urgenţă era un îngâmfat cu ochelari care m-a privit de sus şi mi-a spus că el tratează oameni, nu animale. Cică ar fi împotriva deontologiei să mă trateze pe mine. Aştia-s câini, nu doctori. Uff! Ăia la teve au trebuit să-mi dea o săptămână emisiunea în reluare că nu puteam să mă arăt aşa pocit la faţă. Noroc că nu s-a prins nimeni că se uita la emisiunile făcute cu două luni înainte.

Ajung la muncă. Acolo dau de Pahomir. Pahomir e portarul. Face ăsta nişte glume cretine că mă şi gândesc uneori dacă e om ori animal. În fiecare dimineaţă se repede la mine şi îmi zice: "Salut bă! Give me five!". Şi eu uit şi când dau să-i pleznesc lăboiul păros îmi arde o palmă după ceafă şi râde ca un cretin ce este. Apoi mă anunţă victorios: "Vezi că te-a căutat şefu'!".

Ajung la Oancea în anticameră şi zic: "Săru'mâna doamna doamna Geta, ce mai faceţi? Aţi început ziua cu bine?" Normal, vreau să fiu şi eu politicos, să mă port ca un gentleman în pula mea. Şi asta ce face? Îmi aruncă o privirea de-aia aşa dintr-o parte şi cu scârbă gen: "nu m-aş fute cu tine nici dacă mă plăteşti!". Baba dracu'. Oricum cine ar vrea să fută o babă frigidă ca ea? În afară de Oancea care o "face" şi de trei ori pe zi? Dobitocul îşi pune jartiere şi o fugăreşte pe Geta prin birou cu sula scoasă urlând ca indienii până se dă Geta prinsă. Doar aşa se excită. Dup-aia Geta îmi aruncă 50 de mii şi mă trimite să-i iau ţigări lui şefu. Nu mai e pachetul de Kent 50 de mii de mult. Trebuie să mai pun eu de la mine că şi aşa am prea mulţi bani. Cred că restul de bani îi fură hoaşca aia bătrână. Da nu pot să-i fac nimic din moment ce o călăreşte şefu.

Nu pot să iau ţigări de la chioşcul de lângă teve pentru că zice ăla că nu serveşte cretinii. Dar i-am făcut-o şi eu. Într-o zi am chemat Protecţia Consumatorilor şi le-am zis că chelul de la chioşc discriminează clienţii. După care de-al dracu' n-a mai adus niciodată Kent ca să nu mai cumpăr eu că ştia că Oancea numai din-astea fumează. Dus cu sorcova şi chelul. Doar e văr cu Pahomir. Iau ţigări de la benzinărie şi apoi o tai repejor spre teve evitând rahaţii de câine şi găurile de canal care se întind ca nişte capcane în faţa mea.

Dau ţigările Getei că doar ea are voie să vorbească cu şefu' şi apoi cobor la subsol unde am eu biroul printre cutii de carton, teancuri de Jurnalul Naţional venite la retur şi alte troace. Mare zgârcit şefu' ăl mare. Ţine la subsol o grămadă de ediţii din jurnal că nu se îndură să le dea la maculatură. Normal că cu atâta hârtie acolo sunt şi o grămadă de şoareci de trebuie să şterg în fiecare zi biroul de rahaţi de şoarece.

Păcat că nu mai are mama pisica că o aduceam aici să mai prindă din ei. Lua-i-ar dracu de şoareci! Scârboşi mai sunt! De ce se cacă pe biroul meu? Ce eu mă cac la ei în vizuină?

Dau să mă aşez pe scaun şi constat că nu mai am hârtie. Eu dacă nu-mi scriu ideile pe hârtie înainte să intru în emisiune mă blochez şi o sfeclesc. Cine putea să facă aşa o răutate? Devine clar că au trecut Morar şi Buzdugan pe la teve. Aştia doi au o distracţie. I-am văzut eu într-o zi. Fură hârtii din teve, că lor li se rupe de şefu' mic şi se urcă pe acoperiş şi aruncă cu avioane. Fac un fel de concurs. Aruncă
amândoi în acelaşi timp şi apoi răcnesc ca tembelii încurajând avioanele: "Hai bă, r'ar gura mă-tii de avion prost, că iar mă ia domnul Morar la finiş!" - ăsta-i Buzdugan. Morar: "Toată lumea ştie/ Buzdu-i puşcărie" sau "Scoateţi cuţite/Scoateţi pumnale/ Că avionul meu e mai tare!". Ce mă-sa, se cred pe stadion? Şi nici nu m-au chemat şi pe mine să mă joc cu ei cu toate că hârtia mea o folosesc la făcut avioane.

Ca să fac rost de hârtie am o stratagemă. Urc până în redacţie la ştiri şi urlu din mijloc din toate puterile: "Daţi repede pe Realitatea, că s-au înţeles PSD-ul cu PDL-ul!" sau "Daţi repede pe Realitatea că Becali iar îl înjură pe domnul Voiculescu!". Când se reped ăştia să se uite la Realitatea înşfac cât mai multe hârtii şi apoi o tai repede să nu mă prindă ăia şi să mă căpăcească. O dată am luat şi ţeapă că printre alte hârtii era şi o hârtie scrisă şi nu mi-am dat seama şi la mine în emisiune am recitat de fapt prognoza meteo pentru toată ţara. Noroc că iar nu s-a prins nimeni.

Cobor apoi la mine în birou şi mă trântesc pe scaun. Mă ridic imediat de pe scaun şi constat oripilat că am fundul plin de zmecleu. Aştia sunt Ciutacu şi cu Gâdea. Doamne ce colegi cretini am şi ce glume cretine le place să facă!

Verific să nu mai am vreo hârtie scrisă şi îmi scriu şi eu amisiunea. Apoi îmi mănânc şi eu sendvişurile cu brânză şi cu parizer că n-am bani ca Ciutacu de şaorma. Bulangiul nu-mi dă şi mie o bucăţică deşi mă vede că poftesc. Asta-i atitudine colegială? Noroc că-mi mai dă Gâdea care e pocăit juma' din mărul lui că şi el e amărât.

Sună telefonul şi sunt cnunţat de Geta că a venit şeful ăl mare şi că mă aşteaptă amândoi, adică şefu' ăl mic şi şefu' ăl mare, pentru că vor să discute cu mine.

Ajung la Oancea în birou şi se pun amândoi să mă înjure şi să mă facă albie de porci. Că n-am rating. Că mă zboară. Că până şi cel mai cretin de la postul lui Vântu face audienţă de 5 aori cât mine. Că iar trebuie să falsifice sondajele de audienţă ca să nu se facă de râs. Că mă ţin de pomană. Că m-au adunat de pe străzi şi eu cum le mulţumesc? Că sunt cretin, cercopitec, babuin, idiot, retardat, handicapat, etc. Noroc că nu sunt ăştia doi poponari că altfel, băiat frumos cum sunt, m-ar face şi un gang-bang. După care mă pune şefu' ăl mare să fac pantofii Cameliei că n-a avut timp sărăcuţa şi dacă tot nu sunt eu bun de nimic măcar să fac ceva util. Da' şi eu îi păcălesc. Nu folosesc şi cremă şi îi fac numai cu flegme. Aşa le trebuie! O dată m-am şi masturbat în pantoful ei. Nu cred că s-a prins.

Începe emisiunea. Mă aşez pe scaun, pun ziarele pe masă şi paharul cu apă şi aud: "3,2,1 eşti în aer!" Cum adică sunt în aer? Mă dau aştia afară până la urmă? Apoi mă dezmeticesc şi îmi dau seama că a început emisiunea. La emisiune e simplu. Citesc ziarele şi îl injur pe zoso, mă iau de Băsescu sau alte alea. O dată au uitat ăia să mi-aducă ziarele. Noroc că mi-a venit ideea la timp şi am citit din Pagini Aurii.

După emisiune mă târăsc spre casă. Trec pe la farmacia non-stop să iau ceva că mă disperă durerea de cap. Bineînţeles, la farmacie mă informează că nu dau pastile la toţi cretinii şi dezaxaţii că au mai fost cazuri de sinucidere şi nu vor să fie ei de vină. Dar dacă vreau, pot să-mi dea nişte aspirină. Îmi bag ceva în aspirina lor!Ajuns în casă le dau bună seara lui Gogu şi lui Fane care se uită la meciuri şi apoi mă trântesc în pat unde visez frumos şi aştept să înceapă o nouă zi.

Nu prea mai suport răutatea din ţara asta. Cred că o să-i iau pe mama, pe soră-mea, pe Gogu şi pe Fane şi o să mă duc undeva în Africa să mă ascund printre negri.

Mă cheamă Mircea Badea şi asta îmi ocupă tot timpul!

3 comentarii:

Anonim spunea...

Am ras cu sughituri. Cel mai tare mi-a placut faza cu "ma ascund printre negri".

Anonim spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.
Anonim spunea...

Frumos redactat! Am ras! Bine facut articolul si chiar adevarat in multe privinte!